marți, 23 martie 2010

Kakariki







Am făcut un calcul: este mult mai uşor să ajung cu maşina până în Ikea şi să cumpăr ouă ochiuri de la restaurant, decât să le fac eu acasă.
Aşa că, săptămânal trec pe la locul cu pricina.
La începutul lunii martie, după ce m-am jucat cu ce am cumpărat (am fotografiat mâncarea...) m-am mutat prin celelate market-uri din zonă.
Prima oprire: magazinul de animale. E frumos acolo. Un amalgam de sunete şi de culori.
Observ, într-o colivie, un papagal galben cu o pată roşie pe cap...
Nu-i bai că este un afiş  care atenţionează: Nu atingeţi animalele!...
Introduc degetul arătător printre gratii, ca să enervez pasărea cu pată roşie.
Creatura se uită mirată la mine, imi prinde, lent, degetul cu una dintre gheare şi mă ciupeşte de câteva ori cu ciocul.
Îmi scot arma din colivie, mă uit la papagal, el se uită chiorâş la mine şi mă gândesc să repet gestul...
Nebunul mă ciupeşte iar de deget! E clar, ăstuia îi place de mine...
Aşa că îl întreb pe băiatul responsabil cu animalele care-i preţul...E vorba de câteva milioane...Nu-i bai! Îl iau cu mine...Se mai adaugă una colivie, înaltă de 70 cm, ceva seminţe şi un rezervor minuscul de apă.
Nu primesc nicio garanţie pentru Kakariki (asta este specia papagalului, originar de undeva din Noua Zeelandă).
Creatura este tare pretenţioasă. Nu vrea orice fel de seminţe. Le preferă numai pe cele de floarea soarelui...
I-am luat şi nisip (că ajută la digestie !?!), doi clopoţei pe care-i ciugule când se plictiseşte, o scăriţă cu patru trepte la care i-a prins repede idee, legănându-se pe ea cu drag.
Este un răsfăţat. Îi place să mănânce ananas, banane,  kiwi şi morcovi,...
Când vrea să iasă afară începe să se agite prin colivie.
Îi las uşa deschisă şi după câteva minute îşi fâlfâie aripile prin casă.
Nu-i prost. Zboară pe distanţe de 2-3 m şi ia pauză.
Dacă nu sunt atent, îmi ciuguleşte cărţile.
Aşa că, urmează pedeapsa...Îl prind şi îl introduc sub un jet de apă, ca să nu fiu obligat să-i bag o piscină în colivie. Câteodată apa este cam fiartă, aşa că mă ciugule agresiv de deget. Urmează perpelitul papagalului printr-un prosop, introducerea în colivie şi postarea acesteia lângă o sursă de căldură, că altfel tremură creatura!.
Timp de două zile, Kakariki stă supărat pe mine. Nu mai cântă şi nici nu se mai agită.
Până la urmă, este bun şi Kakariki la ceva: cei care mă cunosc şi stiu despre existenţa lui nu mă mai întreabă ce mai fac eu, ci ce face el!
Adică, o creatură minusculă poate fi mult mai interesantă în comparaţie cu mine...
PS 1: era să uit: i-am comandat şi o pereche, o femelă.
Încă nu am primit-o, că e lung drumul din Noua Zeelandă până aici...
PS 2: am să mai încerc un experiment cu Kakariki: de ziua lui am să-i pun şampanie în rezervorul de apă...:)
PS 3: când nu va mai fi agent termic în calorifere am să-l duc lângă cuptorul aragazului - sau este mai bine la microunde? :)

19 comentarii:

  1. E frumos exemplarul. E bine ca nu avem politia animalelor pe aici, ca il cam chinuiti si s-ar fi putut autosesiza organul :)). Sau e iubire cu nabadai? Aveti grija la vara sa nu zboare pe geam. Cred ca la microunda nu-i va prinde bine... e cu cancerigene, nu din alt motiv. Despre pereche era mai usor sa ii puneti o oglinda in colivie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Simpatica creatura, numai sa ai grija cu el cand il lasi prin casa sa nu uiti fereastra deschisa. Prietenii stiu ca esti mare si te descurci tu cumva, de aceea intreaba de papagal :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mai bine fă ciulama din el. :))
    Frumos exemplar. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Cu "privitul chioras"e taman invers!A venit primavara...deschide larg fereastra...are parte de dus si cu putin noroc se usuca la soare!

    RăspundețiȘtergere
  5. Vai ce bine ca nu puteti sti care e ziua lui de nastere... Dulcel galbesnus v-a ales de stapan ;-)

    RăspundețiȘtergere
  6. @ MF: se antrenează, deja, la luat termopanul la ţintă...
    @ Joykarisma: am plase, nu poate ieşi decât pe uşă!
    @Costea: o cumpăr de-a gata; e mult mai ieftină...
    @ Angela: la mine plouă!
    @ InGri: este ziua în care l-am cumpărat...

    RăspundețiȘtergere
  7. Hahaha, mi-ai scos zâmbetele la plimbare!!!!! Că erau în colivie!
    Să fie sănătos și casă de piatră! Ce le ia socrul mare? O colivie de 2m ar fi exceklentă! S-ar rezolva cu baia de 2 ori(1 scapă de tine și are și piscina la nas), cu ciugulitul cărților sau ușchitul pe fereastră!
    k de p-acolo e de la kakariki =)))))))) auzi! KAKARIKI

    RăspundețiȘtergere
  8. Se spune ca traiesc in jur de 100 de ani.
    Are si soacra-mea unul, cu gri si rosu, zbura flamand de o saptamana in zona in care sta ea in Roma. L-a adoptat atunci cand a fost prea infometat ca sa mai zboare. Are 18 ani si e foarte incapatanat, zgomotos. O personalitate mai puternica decat a unui om. Imita sirenele, ambulantele, alarmele, saluta si te imita, iti raspunde si fluiera dupa fete cand e pe balcon, fara a-i da careva vreun imbold.
    Fluiera numai dupa cele frumoase.

    RăspundețiȘtergere
  9. P.S. Cu ciocul lui poate perfora plasa daca e consecvent.

    RăspundețiȘtergere
  10. ogarafgan & ancahotineanu: bine!, şi pe uşă şi pe fereastră!

    RăspundețiȘtergere
  11. Frumos exemplar ! Eu am avut un perus , era un dragalas mai ales ca incepuse sa "rupa " si cateva cuvintele ...

    RăspundețiȘtergere
  12. cum crezi ca s-ar intelege cu motanii mei?

    RăspundețiȘtergere
  13. Ia-i o pisica sa aibe cu ce sa se joace...
    Catalin (www.blog.teleobiectiv.ro)

    RăspundețiȘtergere
  14. @ Crisss> probabil al meu, dacă va învăţa câteva cuvinte, va spune "tâmpitul dracului!", că asta aude cel mai des de la mine...
    @ Veronique: hai să-i logodim şi vedem ce va ieşi :)
    @ Flory: I sell it!
    @ Catalin S: îl duc la motanii Veronicăi :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Unii sunt mai motani decat motanii, ma intreb daca-i pui in contact vizual cu pasarea ta inocenta in frumusetea ei de la Bunul Dumnezeu,daca nu s-ar face mici, mici, mici?

    RăspundețiȘtergere
  16. Iti poti imagina ce satisfactie va avea atunci cand iti va putea "raspunde" cu "tampitul dracului" :))), asa ca ai grija cum ii vorbesti :)))

    RăspundețiȘtergere