Am pus așternuturi noi.
(Ana Kos, Te aștept la mine-n suflet)
Se afișează postările cu eticheta arhitectură. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta arhitectură. Afișați toate postările
joi, 24 mai 2018
În curgerea timpului...
Am pus așternuturi noi.
(Ana Kos, Te aștept la mine-n suflet)
vineri, 22 septembrie 2017
luni, 18 septembrie 2017
joi, 21 august 2014
duminică, 23 septembrie 2012
sâmbătă, 25 august 2012
Eternitatea la ea acasă...
George Enescu - Rapsodia Română
Cam așa s-a născut Ateneul Român:
- 1860: pe locul actualei clădiri a Ateneului, Biserica Ortodoxă Română demarează amenajarea unei biserici;
- unul dintre lucrători moare în timpul construirii edificiului de cult, iar canoanele religioase interzic lucrările, vreme de 7 ani, în spațiul respectiv;
- 1863: statul român ia inițiativa construirii bisericii pe cont bropriu. Biserica Ortodoxă Română se opune - nu mai agreează stilul gotic al clădirii;
- 1867: Dimitrie A. Sturdza propune, printr-un proiect de lege, amenajarea unei grădini și a unei capele în locul bisericii neterminate;
- 1871: antreprenorul Godillot amenajează în locul bisericii o grădină, zisă a Episcopiei, și o capelă bizantină (Este de remarcat că lucrările au demarat încă din anul 1865, cu doi ani înaintea proiectului de lege, și au costat 5.500.000 de franci);
- 1872: spiritul românesc nu se dezminte. Sculptorul Carol Storck înlocuiește capela cu o coloană în vârful căreia fixează o cruce;
- 1874: Societatea Ecvestră Română începe să lucreze la fundațiile unui circ în Grădina Episcopiei;
- 1886: Societatea Ateneul Român primește aprobare pentru construirea în Grădina Episcopiei a un edificiu destinat a deveni în Capitala
României un adevărat templu al Artei şi Ştiinţei;
- 26 octombrie 1886: se pune piatra de temelie a Ateneului. Fundațiile turnate pentru clădirea circului stau la baza noului edificiu;
- 14 februarie 1888: se inaugurează clădirea Ateneului, deși lucrările la Sala mare nu sunt terminate;
- 1890: crucea de pe coloana lui Stork este înlocuită cu o replică a Coroanei de oțel. Pentru a nu se lăsa loc de interpretări, coloana și corona sunt mutate în Rondul Coșbuc, fiind înlocuite cu statuia lui C. A Rosetti. Între timp, statuia lui Eminescu veghează în fața Ateneului, iar statuia lui Rosetti ajunge în rondul care-i poartă numele, la o aruncătură de băț de Universitate.
*
(în fotografie: detaliu interior al Ateneului, cu o parte din scările monumentale realizate de sculptorul Storck și bustul muzicianului George Enescu).
duminică, 2 octombrie 2011
miercuri, 14 septembrie 2011
joi, 25 august 2011
duminică, 21 august 2011
Paşi prin timp...
Giovanni Marradi
Catedrala romano-catolică din municipiul Arad;
amenajată în stil renascentist
(în perioada 1902-1904, după planurile arhitectului Emil Tabacovics)
şi situată în B-dul Revoluţiei 96 A,
la intersecţia cu str. Lucian Blaga.
Deşi clădirea este monument istoric...ar mai fi multe de zis,
însă fiecare bordei are obiceiurile lui.
joi, 11 august 2011
vineri, 27 mai 2011
Ultimul admirator al lui Traian...
Cândva, omul aflat pe soclu a fost adeptul băilor de mulţime, însă băile au devenit un lux...din cauza crizei.
Aşa că, un alizeu care a trecut printr-un căpşor blond a dus la concluzia că toţi am fi, în fapt, urmaşii lui...
Istoria este crudă şi calcă pe mai toată lumea în picioare, iar ceea ce părea imposibil se grăbeşte să-şi ocupe locul în amintirile contemporanilor: ultimul admirator al lui Traian se grăbeşte să-şi aclame idolul...
De la înălţimea soclului său, omul care şi-a respectat toate promisiunile (având o conştiinţă la fel de imaculată ca şi togile senatorilor romani) este mult prea ocupat ca să-i acorde o brumă de atenţie, încercând să imite gestul statuii Libertăţii, cea creată în ţara în care a pierdut un prieten...
vineri, 6 mai 2011
vineri, 11 februarie 2011
duminică, 30 ianuarie 2011
Cine nu îngheaţă iarna...
Probabil că sunt mai multe personaje...care nu îngheaţă...
Însă, alergând pe străzi, nu am avut vreme să mă uit în sus...decât de câteva ori.
Frank Michael
- Toutes les femmes sont belles
luni, 20 septembrie 2010
Parcarea pentru biciclete
Undeva in Europa...
Un mall aflat in centrul orasului;
ma gindesc la mallurile din Romania;
majoritatea celor din Bucuresti s-au amenajat in spatiile numite Circuri ale foamei.
Rid cind imi aduc aminte de mallul din Cluj unde nu lipseste nici macar o piscina...
Totusi, mallurilor din Romania le lipseste ceva...
Astept sa prind o zi in care un mall romanesc sa aiba o parcare exclusiv pentru biciclete,
lunga de citeva sute de metri...
luni, 9 august 2010
Onorată instanţă!
Când mai aveam timp de pierdut, indiferent de oraşul în care mă aflam, mergeam să asist la câteva procese...
Într-o dimineaţă am ajuns la Alexandria...
La Tribunal am intrat într-o sală în care afluenţa de public nu era foarte ridicată...
Pe rol era cazul dintre domnul x, în calitate de reclamant, şi Poliţia română, în calitate de pârâtă...
- Dumnneavostră aţi mers, în ziua y, pe drumul dintre Bucureşti şi Alexandria, cu o viteză de 160 km/h. Ce aveţi de spus?, zice judecătoarea, o femeie care se uită peste ochelari la un bărbat înalt şi elegant, îmbrăcat în stil american: ciocaţi, blugi şi cămaşă de blugi, un sacou de culoarea mării, iar pe cap o veritabilă pălărie, neagră, de cowboy...
- Onorată instanţă! La data respectivă, nici eu şi nici maşina al cărui proprietar sunt nu ne aflam în locul respectiv! Pot dovedi acest aspect cu martori!
- S-a consemnat! Altceva mai aveţi de spus?
- Da! Aş dori ca următoarele termene ale procesului să se judece în lipsa mea.
Nu mă pot deplasa de fiecare dată de la Braşov şi până aici. Am afaceri de urmărit...
***
Urmează un alt proces...
Un ceţăţean slăbănog, în calitate de reclamant, cu doi martori după el, versus Poliţia Română, în calitate de pârâtă.
- Dumnevoastră de ce contestaţi amenda primită?, întreabă aceeaşi judecătoare...
- Eu nu am băut nimic!
- Cum nu aţi băut nimic, când în Raportul Poliţiei se consemnează că aveaţi trei sticle de băutură în braţe?
- Dar eu am ieşit să cumpăr trei sticle cu vin de la un chioşc şi să le consum acasă, cu doi vecini!
- Să vină martorii, spune judecătoarea, punându-i pe amândoi să jure, separat, că vor spune adevărul şi numai adevărul...
Martorii jură, confirmă ce a spus reclamantul, iar judecătoarea dă sentinţa:
- Vă schimb amenda în avertisment! Data viitoare să nu mai umblaţi pe stradă cu sticlele de vin în braţe!
Zilnic, cetăţenii români se judecă cu statul...
...câştigând o mare parte din procese...
joi, 8 iulie 2010
Mergeţi la muzeu?
Am trecut de foarte multe ori pe lângă Palatul Băncii Naţionale a României, clădirea realizată la iniţiativa lui Eugeniu Carada...şi finalizată în părţile importante în anul 1889...
O singură dată am fost în interior, prin 1992, dar nu ca să mă uit în amănunt la toate detaliile de arhitectură...
În câteva luni, o parte din vechiul palat al B.N.R., transformat în muzeu, se va deschide publicului...
Dar, nu are rost să aşteptăm până atunci...
Să intrăm...
La parter, o serie de personaje vor sta cu ochii pe noi...
...urcăm treptele spre etajul I şi ne uităm la un model de lampadar...
...înainte de a intra în Sala de şedinţe ne uităm la ceas...
...admirăm biroul în care se întruneşte Consiliul de administraţie al B.N.R...
...ieşim şi ne plimbăm prin Galeria cu tablouri din pinacoteca B.N.R.
...coborâm treptele spre parter...
...atenţi la arcaşul ce stă să tragă în noi...
...constatăm că uşile seifurilor sunt teribil de grele...
...şi realizăm că înaintaşii noştri foloseau bani din aur.
Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Palatul B.N.R.
Dintre toate, ultimul arată cel mai bine...
O singură dată am fost în interior, prin 1992, dar nu ca să mă uit în amănunt la toate detaliile de arhitectură...
În câteva luni, o parte din vechiul palat al B.N.R., transformat în muzeu, se va deschide publicului...
Dar, nu are rost să aşteptăm până atunci...
Să intrăm...
La parter, o serie de personaje vor sta cu ochii pe noi...
..
...urcăm treptele spre etajul I şi ne uităm la un model de lampadar...
...înainte de a intra în Sala de şedinţe ne uităm la ceas...
...admirăm biroul în care se întruneşte Consiliul de administraţie al B.N.R...
...ieşim şi ne plimbăm prin Galeria cu tablouri din pinacoteca B.N.R.
...coborâm treptele spre parter...
...atenţi la arcaşul ce stă să tragă în noi...
...constatăm că uşile seifurilor sunt teribil de grele...
...şi realizăm că înaintaşii noştri foloseau bani din aur.
Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Palatul B.N.R.
Dintre toate, ultimul arată cel mai bine...
miercuri, 31 martie 2010
La Bundestag
Stau uneori şi mă gândesc, mai ales noaptea, la oameni, locuri, clădiri, monumente, evenimente...
Sunt locuri pe care aş vrea să le mai revăd, gândindu-mă că am tot scăpat câte un detaliu.
Dintre toate clădirile, una are un ceva mai aparte: Bundestag-ul.
Nu contează ca Parlamentul românesc este a doua clădire ca mărime după Pentagon...Bundestag-ul îl depăşeşte la design precum un Mercedes trece de un Logan pe autostradă...
Clădirea are teribil de multe elemente de decor în exterior...
Prin parcul din faţa acesteia se poate plimba oricine - în fapt, nu există niciun gard gigantic care să zgârie privirile.
Pe malul Dâmboviţei totul se taxează: accesul în incintă, fotografierea şi filmarea, şi se stă la rând două zile pe an, când sunt porţile deschise; ...la germani se stă la rând, numai că accesul este gratuit, iar despre taxa de filmat/fotografiat nu se pune problema.
Prin cupola de sticlă, situată în mijlocul clădirii, se admiră atât panorama Berlinului, dar şi sala de şedinţe.
Ca un fapt divers: trupe de actori ambulanţi îi binedispun pe cei care stau la rând, iar pe unul dintre zidurile interioare germanii au păstrat înscrisurile făcute de militarii sovietici, care şi-au manifestat talentul artistic...învăţând să scrie, în 1945.
PS: mă gândesc să şi provoc două persoane, dragi mie, să vă povestească despre ce clădire sau monument de afară le-a mers la suflet. Este vorba despre Misterios şi despre Gândul acid...
Când vor avea timp şi inspiraţie, vor fi invitaţii mei pentru o zi întreagă...
Misteriosul nu are termen...
Pe Scorpie nu o iert; dacă în 7 zile nu vine cu nicio idee o voi şterge din baza de date - deja fierbe...:)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
