Până la ultima picătură...

   
 

Îmbrățișarea care lipsește...

   

Déjà vu...

   
 

Women at work (II)...

  

- Eu: Unde vă sunt bărbaţii ?
- Ea (nervoasă): Aş zice eu unde ne sunt bărbaţii!

Women at work (I)...

  

Femeia lucrează într-o florărie,
iar muntele de zăpadă stă tocmai pe locul în care ar trebui să-și parcheze clienții mașinile...

Banalități românești...

Aglomerație...

Așteptare cât pentru două respirații...

Oameni întârziați...

Oameni cu gândurile departe...

Un conductor care așteaptă ca să plece în cursă...de două zile.

Ne mișcăm ca să ne mai încălzim...

Oameni care au așteptat 6 ore ca să plece cu trenul...

Oameni care au nevoie de ajutor...

   
 

Și dă-i, și dă-i și luptă!

   
 

Muncă de convingere...

  

Când secundele încet se scurg...

  

Șarpele Midgardului...

   

Direcția...

  

Parcă este mai frumos în direcția asta...

 

Pilonii timpului...

  

Aglomerație...

  

Fie vremea cât de rea...

  

Capriciile vremii...

  

Un strop din iarna ce s-a rătăcit, azi,
pe străzile Bucureștiului...

Offffffffff!

  

Iar ai înghețat?

Două oferte...

 

  

Numai mâine nu se fac patru ani de la alegerile parlamentare...
Dănuț este deputat în circumscripția în care am drept de vot,
însă cu excepția unei felicitări care mi-a fost aruncată în cutia poștală, de Paște,
parlamentarul nu s-a mai obosit să-și facă simțită prezența prin cartier.
Între Crăciun și Revelion am fost sunat de la cabinetul lui Dănuț,
culmea pe telefonul la care nu am mai vorbit în ultimii 3 ani de zile...
Erau sărbătorile, iar Dănuț, băiat cu sufletul mare, a crezut că nu am bani să-mi cumpăr nici măcar un cozonac,
oferindu-se să-mi trimită un pachet...
M-am gândit că în circumscripție există o întreprindere la care statul este încă acționar majoritar și că într-un corp de clădire,
care arată ca după demolare, sunt înghesuite câteva zeci de persoane, majoritatea fiind copii fără adăpost.
Ei s-ar fi bucurat de cozonacul parlamentarului, însă potopul de bine nu avea cum să fie direcționat către aceștia,
în condițiile în care nu au drept de vot...
Așa stând lucrurile, i-am spus omului deținător de cozonac că m-am decis să nu consum prețiosul
preparat pe perioada sărbătorilor...
Ieri, în vreme ce mă uitam cum gradele celsius vor coborî cu mult sub minus în următoarele 12 zile,
o voce pițigăiată de la cabinetul parlamentarului Dănuț mi-a propus să fiu de acord de a se zugrăvi, vopsi și repara, în mod gratuit, 
scara imobilului în care locuiesc.
La un calcul sumar, oferta parlamentarului a crescut de la 7 EUR, cât ar fi fost un cozonac, la nu mai puțin de câteva sute. 
Plictisit, i-am comunicat omului posesor de oferte că scara localului nu este o prioritate, fiind cosmetizată recent, și că zidurile exterioare ale clădirii vor avea, anul ăsta, aceeași soartă. Convorbirea s-a întrerupt brusc, tonul de ocupat inundându-mi urechea.
Mă gândesc că poate Dănuț a folosit un telefon cu cartelă, rămânând fără credit.
De atunci dorm cu telefonul în brațe, așteptând să primesc câte o ofertă pe lună de la omu` care speră că va mai prinde un alt mandat de parlamentar. Intuind, cred că Dănuț se va gândi la abonamentul meu lunar la telefon, poate la facturile de la utilități, ceva ouă roșii,
ori, puțin probabil, la o călătorie numai dus cu avionul într-o democrație în care se votează proiectele candidaților și nu în funcție de cât de mult dau de pomană cei care își reprezintă aleșii...

Opțiuni...

  

Similitudini...

    
  

Fete fericite...

Au intrat, au ales, au probat și au ieșit râzând...
Sunt sigur că nicio rochie de mireasă nu s-a asortat cu căciulile :p

Când îngheață respirația timpului...

  
 

Oameni și câini...

<   
 

Sacrificiu...

    

Vremea capricioasă de azi vs. un suflet de mamă...

Prizonierul anotimpului rece...

  

Cursa fără obstacole...

  

Nimeni nu s-a gândit să fure startul,

iar punctele grăbite caută, printre picăturile de apă și fulgii de nea,

locul ideal pentru a dansa cu vântul...

Slalom...

Atunci când ninge în București...
se mai scutură praful de pe umbrele;

decorul își mai schimbă culoarea...;

sunt mai multe băltoace de ocolit pe trotuare, în vreme ce Capitala crește verde,

iar locurile de joacă se pot improviza...

   
  

Omulețul ascuns sub haină...

   

Pfuuuuuuuu!

   

Două civilizații...

    

Ultimul tren...

  

Am tot adunat răsărituri și apusuri de soare,
căutând din priviri un ceva care să dea culoare zilei
și care să o facă, chiar și iluzoriu, mai specială decât precedenta...
Clipe rătăcite în timp s-au tot înșirat pe firul întortocheat al amintirilor,
iar altele noi, înghesuindu-se, încearcă să își facă loc acolo unde parfumul de iasomie a rămas nealterat...

Când zgomotul cotidian nu se aude (II)...

    

Când zgomotul cotidian nu se aude (I)...

    

Bagajul cotidian...

   
 

Doamna și trubadurul...

    
 

Greutăți cotidiene...

  

Viața este un contrast între cei care au venituri stabile (care se întorc cu plasele pline de la piață/mall)
și cei care se bucură că primesc de lucru cu ziua, rupându-și umerii pentru Pâinea...cea de toate zilele...

Poftiți!

 
Ziarul Centrul Vechi, distribuit gratuit și primit cu reticență de către trecători,
are o calitate rară: este un ziar care nu cade greu la citit, fiind lipsit de politică...

Când norii dansează în jurul soarelui...

  

Soarele va apune în 40 de minute,
iar cerul promite un spectacol cum rar am văzut în ultimii ani...
Norii dansează în jurul soarelui, fiind biciuiți de vântul ce miroase a iarnă,
iar pescărușii, zburând în cerc, lasă senzația că ar vrea să pornească o tornadă.
Începe se ningă, culorile apusului fiind acoperite de o mantie albă,
iar planificata căsătorie dintre soare și nori se amână pentru o dată nedefinită...

Generații...

...cu gândurile rătăcite printre poduri și cafenele...

Poftim!

    
 

Rătăciți în România...