marți, 18 ianuarie 2011

Fără vorbe...inutile





 Fernando Santana - Até Mais Não


Adăugând un strop de iluzii
Dincolo de aparenţe...
Irosind clipe neînţelese şi privind
Ochi  zâmbind la soare.
Iradiind de fericire,
Undeva departe,
Bătăile inimii
Intuiesc distanţa
Ticăind în şoaptă
Ore pline de dor...


   


12 comentarii:

  1. Unde ai găsit zăpadă? Vreau şi eu...

    RăspundețiȘtergere
  2. O caută prinţu' cu cristalul şi ea şi-a pus ciubote...

    RăspundețiȘtergere
  3. ...tic-tac...timpul e cea mai mare distanta dintre doua locuri...

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Costea: tocmai ce s-a terminat...
    @ Anca: ca să poată alerga...
    @ Smalldot: motivantă...
    @ Dreamer: nu a căzut rău...
    @ Iulia: va trece...
    @ Erys: şi cu cât distanţa este mai mare...ceva devine mai mică
    @ Anima: aşa de repede? :)

    RăspundețiȘtergere
  5. nooo, io ziceam ca distantele mari ucid ceva-urile mici si dau insemnatate ceva-urilor mari...da' daca ne referim la vizibilitate, desi ceva-ul devine mai mic, poate parea mai frumos de la distanta...

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Erys: dragostea se măsoară după lungimea lanţului...

    RăspundețiȘtergere
  7. ...am si eu cateva obsesii care au lanturi...insa in dragoste sigur nu este masura...

    RăspundețiȘtergere
  8. Se scutura de... zapada. Se ia repede, iar in toiul avantului, nu mai simti frigul.

    RăspundețiȘtergere