România, perioada anilor 1910-1930...
Cine vroia să aibă un aparat de radio avea de alergat.
La Poşta trebuia să meargă după o autorizaţie,
iar la Siguranţa Generală ajungea pentru o altă autorizaţie, dar de bună purtare.
Cele mai ieftine aparate erau cele cu galenă,
însă pasionaţii şi le construiau singuri după scheme publicate în reviste de specialitate.
Primele aparate radio fabricate în România au fost realizate de Societatea Anonimă Română Philips (1927-1948),
la atelierele din str. bucureşteană Baicului.
Activitatea a fost preluată de Radio Popular (1948-1959),
iar din 1960 de Electronica, sediul rămânând acelaşi.
În prima imagine este un radioreceptor Olt S555B, produs de Radio Popular în anul 1954.
Ca să funcţioneze, aparatul primea energie de la un termogeneratorul electric,
ca cel aflat în stânga cadrului.
Termogeneratorul funcţiona pe bază de gaz...; dacă nu exista gaz pe piaţă...
În a doua imagine...un detaliu al radioreceptorului Dunărea...
Alte amănunte privind evoluţia industriei radio în România (fotografii, insigne, reviste, etc.)
pot fi analizate în cadrul Expoziţiei I.I.S. Electronica şi tehnica militară de transmisiuni,
vernisată astăzi şi deschisă publicului, în perioada 3 septembrie - 15 noiembrie 2010,
în incinta Muzeului Militar Naţional Ferdinand I din Bucureşti.
Si ce muzica se da la radio? Ca nu aud nimic!
RăspundețiȘtergere@ Danela: este un buton stânga-sus;
RăspundețiȘtergereîncercaţi să-l rotiţi;
dacă tot nu se aude nimic, mutaţi aparatul lângă o fereastră...şi veţi auzi o voce care vă va spune ceva de genul: Să aveţi o zi numai la superlativ!
Radio Dunarea este ca un mic atlas. Pe bordul sau, se evidentiaza localitatile in detrimentul frecventelor. Adica ar fi frumos doar sa comuti pe un oras si sa auzi stiri din acel loc sau muzica specifica regiunii :)
RăspundețiȘtergeree interesanta reintalnirea cu pionieratul radioului...ma gandesc la cati oameni il puteau asculta la inceput, cum se cautau posturile printre sunetele extraterestre...cum unii chiar dansau pe muzica lui mult asteptata...oricum, laudat fie sarbul Tesla si multi altii...
RăspundețiȘtergeremi-e dor uneori de cotele apelor Dunarii..
RăspundețiȘtergereFrumos!
RăspundețiȘtergereLa un radio asemanator cu cel din poza 1, asculta incordat tata "vocea americii" :))
RăspundețiȘtergereAi vazut Muzeul Politiei Romane din Targoviste? Sau Muzeul Petrolului din Ploiesti?
RăspundețiȘtergere@ Dreamer: dar tu ai fost la Muzeul de geologie din Baia Mare?
RăspundețiȘtergereCred că, dincolo de anunţarea unui asemenea vernisaj, ar trebui să ne gândim (să ne reamintim noi sau să cerem altora s-o facă şi să ne împărtăşească din amintirile păstrate cu grijă în ale memoriei sertare), la calitatea emisiunilor date pe post (nu mă refer la calitatea tehnică ...), şi la ceea ce ni-i dat a asculta azi, pe N posturi, mijlocit de aparatură radio de ultimă generaţie ...
RăspundețiȘtergereinteresant! imi plac aparatele vechi, sper sa ajung si eu la expozitie...
RăspundețiȘtergerevocea americii nu cred ca mai e, dar cotele apelor dunarii trebuie sa mai fie :))