La paştele cailor...

Probabil că vi se întâmplă şi Dvs...
....de câte ori sunaţi un prieten... să nu-l prindeţi...
...sau dacă răspunde, să vă spună că va telefona el  mai târziu... şi se aplică formula La calendele greceşti...
...sau de câte ori trasaţi planuri...cu alţi prieteni (vreo 3)...să fie toţi încântaţi de idee...că veţi pleca împreună La paştele cailor...
...şi să constaţi că, în fapt, ai rămas singur...cu iubita ta...cea neagră...făcută de americani, care plânge după Zăpezile de altădată...

So: ce e cu ochiul...
1. E mai bătrân decât mine.
2. A văzut atâtea fotografii la viaţa lui, încât eu dacă aş vedea numai 50 % din câte a văzut el, aş fi tare mulţumit...
3. Fereastra care se vede în ochi este la etajul 3 al unei clădiri realizată cu finanţare de la Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Mai e vorba şi de un fost premier, dar e fost, iar numele lui s-a prăfuit pe placa din marmură care aminteşte de aspecul menţionat. Totuşi, e bine să fii ex-premier în România...praful se pune mai repede pe numele tău....
4. Ochiului în place să fumeze. Ultima oară pufăia dintr-un Camel...
5. Ochiul va merge cu mine, azi, la Pastele cailor bulgăreşti, ca să-şi revadă nişte prieteni vechi...Graţie lui, mie mi se vor deschide, mai uşor, nişte uşi...medievale...
6. Ochiul este al unui prieten foarte parolist, care nu mi-a spus niciodată nu, ci doar: Cătăline, se face!
__________

PS: Merg la Paştele cailor din cauza unui prieten  care are un nume cu tentă biblică, în tradiţia populară: Ispas. M-a invitat de 2 ori în ultimele luni să-l vizitez, dar vremea a fost tare capricioasă. Aşa că, nu ar fi fost frumos să-l flituesc şi a treia oară, că e baiat bun la suflet. E băiat bun, vă spun eu, că mă va aşteapta la ora 9.30 să-mi fie ghid şi ca să nu mă rătăcesc prin oraşul medieval...pe care îl ştiu destul de bine, de câte ori l-am bătut la pas....