Nimic nu este real.
Toate lucrurile care mă înconjoară sunt numai o plăzmuire a minţii mele,
într-un alt univers paralel, iar eu levitez printre iluzii...
Este un vis care nu se va termina niciodată.
Ma tot intreb,de cand ai postat-o, de ce imi place atat de mult imaginea asta. . Am revenit de cateva ori sa o vad, si-mi place de fiecare data mai mult, insa fara sa pot pot constientiza de ce.
Superb...Zise, Anima!
RăspundețiȘtergereo evadare din universul prea oranj, lasă urme, chiar şi pe albul florilor de crin...
RăspundețiȘtergereHotul de umbre. :)
RăspundețiȘtergereAzi îl văd ca plecând de-arome năucit după ce-a îndrăznit în plinul de oranj de s-a cam ... dedulcit...
RăspundețiȘtergere... ce frumos cad umbrele alea ... universul ăsta paralel este cât se poate de real
RăspundețiȘtergereMa tot intreb,de cand ai postat-o, de ce imi place atat de mult imaginea asta. . Am revenit de cateva ori sa o vad, si-mi place de fiecare data mai mult, insa fara sa pot pot constientiza de ce.
RăspundețiȘtergere@ Ana Maria: trecător...
RăspundețiȘtergere@ DW: evadare matinală...
@ MM: numai de polen...
@ Cristian: umbre Samurcăseşti...
@ Narnia: nu ştii de la ce vine lumina...
el pleaca . ea ramane
RăspundețiȘtergere