Domnilor: nu aveţi dreptate!

 

Katiusa

Excelenţă,
sunteţi de ceva vreme ambasador în România...
Să ştiţi că ambasadorul Irlandei, cel al SUA şi cel al Germaniei o mai rup pe româneşte,
însă nu asta este problema.
De profesie sunteţi istoric militar.
Istoria Europei este teribil de frumoasă,
însă au trecut vremurile când se scotea din context numai adevărul istoric care ne convenea.
Să ştiţi că Al doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939 şi nu la 22 iunie 1941.
Însă, ceea ce s-a întâmplat în 1939 când polonezii au luptat cu cavaleria contra tancurilor germane,

iar peste 17 zile au fost invadaţi şi de armata URSS, s-a numit agresiune.

Aţi afirmat că, la 22 iunie 1941, URSS a făcut faţă la cea mai grea agresiune militară pe care nu a provocat-o.

Când mareşalul Antonescu a spus OSTAŞI, V-am făgăduit (...) să şterg pata de dezonoare din cartea

Neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri. (...) OSTAŞI, Vă ordon: Treceţi Prutul!, nu a rostit vorbe în vânt...

 

Marş 2

Domnule general,

orice român vă admiră pentru faptul că, la aproape 90 de ani, 

sunteţi unul dintre cei 70.000 de veterani de război.

De asemenea, nu v-a fost uşor pe front în contextul în care aţi fost rănit de două ori, în 1941 şi în 1944.

Apreciez că i-aţi spus Ambasadorului Federaţiei Ruse că Armata română a trecut Prutul din porunca mareşalului Antonescu, 

ajungând până la Volgograd (ex-Stalingrad), însă i-aţi sărit din schemă pe militarii germani.

Apoi, afirmaţia că militarii sovietici au luptat cot la cot şi umăr la umăr cu militarii români contra germanilor, după 23 august 1944, 

a fost făcută în mod pripit. A fost momentul în care m-am gândit că cei 11.000 de militari români care au murit la Oarba de Mureş, 

în timp ce îi atacau pe germani fără a fi umăr la umăr şi cot la cot cu aliaţii sovietici, s-au răsucit în mormânt.

  

Mircea Vintilă - Uitare savantă

Domnule academician,

istoria nu este filosofie...

Vă aparţine afirmaţia Armata sovietică a eliberat România, iar ceea ce s-a întâmplat după aceea e numai vina noastră!. 

Aţi făcut-o la puţine momente după ce aţi răsfoit cărţoaia la care vă uitaţi cu atâta satisfacţie.

Să ştiţi că armata sovietică a intrat în Bucureşti la 31 august 1944, capitala fiind eliberată de Armata română încă de la 27 august...

Apoi, aţi uitat că la Ialta, în februarie 1945, Churchill şi Stalin au decis ca URRS să aibă o influenţă de 90 % în România, 

ceea ce a echivalat cu stalinizarea ţării, începută încă din 1944 cu celebrele tancuri care au adus de la răsărit oameni cu patru clase, făcuţi peste noapte ofiţeri superiori şi puşi în funcţii de conducere.

Apoi, tot poporul român este vinovat şi pentru că armata sovietică s-a retras din România în anul 1958...