A fost odată un om şi un car cu cu boi...într-o ţară numită România,
când drumurile nu erau asfaltate în totalitate,
autostrăzile nu depăşeau 1.000 de km,
iar concediile în străinătate costau mult mai puţin decât cele din Grădina Carpaţilor...
Când carele cu boi vor deveni o amintire,
probabil că drumurile nu vor mai avea gropi,
vom avea autostrăzi mai lungi de 1.000 de km,
iar străinii se vor înghesui să-şi petreacă vacanţele în România...
......atunci când "Car cu Boi" al lui Grigorescu o dispărea......
RăspundețiȘtergere@ Septembrie: se vor face duplicate! :)
RăspundețiȘtergereÎnseamnă că pot să dorm liniștită....!
RăspundețiȘtergerece boi frumosi! si ce daca sunt boi?...totusi...amintirea carelor cu boi nu va disparea, gropile vor avea autostrazi, iar romania va fi si-n vacante straina de strainatate...
RăspundețiȘtergeregeniala fotografia, melodia si textul:)
RăspundețiȘtergerezi buna sa ai
@ Septembrie: tu şi somnul...
RăspundețiȘtergere@ Erys: un paradox fără sfârşit...cam asta e...
@ Monica: M-ai convins! Nu îmi mai concediez secretara!
Căruțașul, moment de cumpănă,lunecînd peste treburi grăbit,încercând să-și hrănească visul, să zboare către un cer îndepărtat,neîntrerupt de asfalt.
RăspundețiȘtergere