Am văzut un lac cu nuferi...
Iniţial nu l-am văzut...
însă l-am auzit...
după apa care cădea de sus...
Sunt frumoşi nuferii...
Dar niciunul nu se afla la marginea lacului...
ci mai în interior, exact acolo unde abia ajunge mâna omului...
Atinşi cu degetele, nuferii par că se umflă, încercând să-şi arate frumuseţea,
iar picăturile de ploaie înlăcrimează un tablou mirific...
In mintea mea, asociez nuferii cu Eminescu.
RăspundețiȘtergereDrept pentru care ii consider flori nobile...
Adoua fotografie este superba!
frumos...in a doua parca e aranjat de mana de om...
RăspundețiȘtergere...nu-i asa ca sunt atatea frumuseti in jurul nostru ...dar noi suntem cateodata asa de orbi...
RăspundețiȘtergereImi plac pozele tale pentru ca sfideaza retusarile.
Si continua sa fotografiezi chipuri.O faci foarte bine.
N-am zis portrete...Ca atunci intervine...nenaturalul
frumosi
RăspundețiȘtergerePoate e mai bine că abia ajunge mâna omului. Unele lucruri nu ar trebui atinse poate nici cu privirea...
RăspundețiȘtergereSunt atat de frumosi incat parca ca-i ating...Una din florile mele preferate...;
RăspundețiȘtergeredaca spui superb e prea putin...
RăspundețiȘtergerecatifea...catifea...catifea...
RăspundețiȘtergereSuperb tablou...
RăspundețiȘtergere@ Christinne L: mă gândeam să o las numai pe a doua...
RăspundețiȘtergere@ Gabriela: îmi trebuia o barcă să ajung acolo...
@ MyEyesOnyou: s-au supărat oamenii; nu mai zâmbesc; sunt încruntaţi şi cu ochii în pământ...concluzie: nu mai am subiecte...
@ Smalldot: păcat că lacul nu a fost mai mare...
@ Anca: unde a ajuns au fost măritaţi...
@ Anima: dar rară...
@ P. Ionescu: în fine, păcat că nu a fost soare acolo...
@ Pandhora: Catifeaua albastră...
@ Erys: bine..., mulţumesc!
Aș avea nevoie să-mi apropii obrazul de-acest nufăr singuratic și să simt Curentul Vieții!
RăspundețiȘtergereMinunate imagini! Le-aş asocia cu versul lui Blaga, poate şi stimulată de rândurile scrise:
RăspundețiȘtergere"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?" ("Vei plânge mult ori vei zâmbi?")