vineri, 6 mai 2011

Cei nemişcaţi...


   
Roberto Cacciapaglia - Sarabanda

Un gol, un plin.
Alt gol, alt plin,
amprente lăsate în joacă.
Numai cei nemişcaţi, paznicii timpului,
nu au avut de suferit...

9 comentarii:

  1. Ori au suferit toate cate le-au vazut. Si rar, cand copacii se umpleau de verde, s-au bucurat. Unde este al saptelea Leu?

    RăspundețiȘtergere
  2. asa este,caci paznicii nu se identifica cu o perioada de timp.ei doar stau de paza la poarta timpului.unii oameni zic:eu sunt de la...,pana la...
    umplem timpul cu ceva din noi...apoi zicem:acestia suntem noi.

    RăspundețiȘtergere
  3. e apasator cand ma gandesc ca tentatia omului (timpul) devine o certitudine ((nemurirea pietrelor)...:)

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Vera: şi în centrul oraşului...
    @ Foto+grafie: la o altă focală :)
    @ Toteu: efemeri...
    @ Erys: şi ele se aleg cu amprente...

    RăspundețiȘtergere
  5. @ Foto+grafie: numai ultima propoziţie :)
    @ Sophie: o simetrie din care mai cade, uneori, tencuiala...

    RăspundețiȘtergere
  6. sunt nmiscati pentru ca au fost putrnici

    RăspundețiȘtergere