miercuri, 11 mai 2011

Picături...



   
Brian Crain - Imagining

Mi-am adunat toate gândurile,
lăsându-le suspendate în aer.
Am spus că voi reveni la ele,
însă numai atunci când vor reuşi să se ordoneze după claritate.
Gândurile au rămas plutind nelămurite,
iar atunci când au văzut că nu mă mai revin
s-au transformat toate în picături de ploaie,
sărutând pământul.
Abia atunci am observat cât de clare erau,
plimbându-mă prin lume ca un om fără gânduri.


17 comentarii:

  1. O să te plouă pe aripi, spuneai,
    plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
    Nu-i nimic, îţi spuneam, (...),
    mie-mi plouă zborul, cu pene.


    M-ai intristat :)
    Frumoasa.

    RăspundețiȘtergere
  2. analize: inseamna ca ai reusit ceea ce reuseste si natura libera si eliberata...ai vazut pe care fila a vietii esti acum :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Am înţeles de ce iubeşti, de ce iubesc ploaia... Cu ce patimă, încă! (eu) De când tot plouă în ultima vreme, tot fără umbrelă am umblat... Numai că nu am reuşit să-mi mai descopăr toate gândurile... De nu le-oi descoperi eu pe undeva, sigur mă vor afla ele pe mine! (glumesc)

    Minunată postare!!! o ştii şi tu, nu cred că mai era nevoie s-o spun. Fotografia... ei, da, e superbă, iar textul, ideea din el, mi-au mers la suflet.

    O seară plăcută!

    RăspundețiȘtergere
  4. Sarutul picaturii de apa cand atinge pamanul...o definitie superba a ploii.
    Atat de frumos ne putem oglindi in ea!Ne arata exact cum suntem...frumosi ,dar apoi se ridica si mizeria...
    am ascultat cu mare placere si picaturile muzicii postate.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mulțumesc! Acu, știu pe unde-mi umblă gândurile:)

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Foto+grafie: îmi pare rău, spunea cineva...cândva
    @ Erys: au rămas numai două coperţi îmbrăcate în piele falsă....
    @ Daniela: tot ce ştiu este că nu ştiu nimic...
    @ Angi: doar muzica rămâne...
    @ Septembrie: pe o străduţă îngustă, cu o firmă agăţată la etaj şi cu draperiile trase la ferestrele ce dau spre bicicleta sprijinită de un felinar...

    RăspundețiȘtergere
  7. Ești cel mai înțelept dintre pământeni afirmând că nu știi,precum Socrate.Consider că e o calitate,una din ce în ce mai rară astăzi...
    Postarea este profundă și frumoasă.

    RăspundețiȘtergere
  8. @ Vera: postarea...a fost scrisă în trei minute de visare, fără ajutor de la nicio Xantipa...

    RăspundețiȘtergere
  9. nu stiu daca ploaia ti-a starnit gandurile sau doar le-a transformat asa cum spui...rezultatul este tulburator de frumos...

    RăspundețiȘtergere
  10. @ Pandhora: secundele din ochii mei...

    RăspundețiȘtergere
  11. … eee… ploile astea de gânduri …sunt preferatele mele…
    Mereu mă iau prin surprindere.. şi-apoi limpezesc totul :)
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
  12. Alalteri, ai prins cercurile ploii? Daca-mi zici ca si pe la orele 19...inseamna ca functionam telepatic... :))

    RăspundețiȘtergere
  13. @ Ioana: mai ales după o victorie cu 3-0...:)
    @ Anima: numai că umbrela mea este albastră :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Mă regăsesc în cuvintele scrise. Parcă ai fi scris pentru sufletul meu.
    Întâmplare sau nu. Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  15. @ Ela: şi dacă spun că nu este o întâmplare?
    totul este hazard...;
    cu plăcere!

    RăspundețiȘtergere
  16. Cealaltă Ancuţă15 mai 2011 la 10:12

    Pun pariu că ai întors-o... la 180 grade. Nu Celsius!

    RăspundețiȘtergere