vineri, 8 aprilie 2011

Două lumi...


 
Gregorians - Nothing else matters

 Diferite prin civilizaţie,
două lumi se bucură de culorile aruncate de cer,
uitând răutăţile zilei,
plimbându-şi degetele prin apă
şi sperând, efemer, că a doua zi culorile vor fi nedespărţite...

11 comentarii:

  1. ce frumos plutesc culorile cerului! au gratia unui izvor despletit...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ape si culori , amestecate in nori, cuvinte pentru o zi , nopti albe te-or trezi, ape si culori, amestecate in nori, cuvinte cat o clipa, gand trecator cat un falfait de aripa.

    RăspundețiȘtergere
  3. Divin amurg !Este senzationala fotografia !

    RăspundețiȘtergere
  4. Aș dori totusi ca culorile să rămână despărțite pentru că altfel m-aș bucura mai mult de fiecare în parte...Însă dacă ele sunt mai fericite împreună,așa să fie!

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, doua lumi..sau poate trei..sau poate nu, doar doua stiu in ce culori vor sa se scalde..
    Sperante calde si..desarte..:)

    RăspundețiȘtergere
  6. Care-i cerul, care-i apa? Minunat Cataline! Apusurile m-au ametit întotdeauna! Sa nu-mi spui ca e un rasarit!

    RăspundețiȘtergere
  7. ... e una singură ... cu cer şi ape, culori şi lumină, gânduri şi şoapte ... dar a doua zi se rupe în două ... excelent, bravo

    RăspundețiȘtergere
  8. @ Anima: tot spuneai că ai văzut un apus care ţi-a plăcut...
    @ Erys: dacă te-ai jucat cu degetele prin ele... :)
    @ Danela: cuvintele sunt mai frumoase decât fotografia...
    @ Crisss: o poveste de cinci minute...
    @ Madalina: nu văd oamenii...
    @ Vera: în seara asta au fost despărţite...
    @ Racla: tot speranţe rămân...
    @ Iulia: cauza ploii de azi :)
    @ Dan: răsăritul este...mai mofturos :)
    @ Cristian: să fie cum îţi place ţie...

    RăspundețiȘtergere