O altă zi îşi începe galopul,
încercând să coloreze cerul.
De la fiecare om ia câte un zâmbet, matinal,
şi o idee de speranţă.
Când cerul este albastru,
gândurile oamenilor sunt senine,
iar frunţile le sunt descreţite.
Este un motiv în plus pentru a vă bucura de viaţă...
Ne-am bucura de viata, dar ne da batai de cap fotografia ta!
RăspundețiȘtergereDreamer-uite un zambet de la mine:)
RăspundețiȘtergereCatalin-in plus?...am avut impresia in primele randuri scrise de tine,ca te infatisezi intr-un fel detasat.
Ooof, Cătăline! "coşmarul" vieţii mele...!
RăspundețiȘtergereCând ai făcut minunea aceasta de fotografie era senin sau înnorat?
@ Dreamer: sunt gratuite...
RăspundețiȘtergere@ Toteu: nu sunt actor...
@ DW: vreme de plajă...
:))ce m-ai ranit...(cum se zice?)...la sentiment.
RăspundețiȘtergereserios...cand citeam,parea ca aceea zi erai tu.era ca si cum ziua avea ochii tai sa priveasca...e simplu,doar atat.
Am stat două ore la fereastră să văd cum ziua răsare printre norii care sărutau Luna...
RăspundețiȘtergerem-am blocat,nici eu nu ma cunosc asa imprevizibila...am fost cam prea rapida citind ce ai scris,asta cred ca se datoreaza ca in ultimul timp nici eu nu ii mai pot rezista frumusetii.
RăspundețiȘtergerestiam eu ca de la natura vine,si ca nu actoria e de vina.
eu zilele trecute m-am trezit fara nici o explicatie dimineata...am exclamat:ce cer frumos!...si m-am culcat la loc.
RăspundețiȘtergerecand m-am trezit, ploua...daca nu mi-am petrecut si eu cele doua ore...