Aripile timpului...

luni, 28 noiembrie 2011

Anonim28 noiembrie 2011 la 00:36
Minunat scris... Visele-nălţate prinse în vârtej, asemenea zborului sinucigaş al ciocârliei... Aripi cu vârful în jos, pe lemn de brad...
Nu ruperea de nori paralizează gândurile şi dă frâu liber ideilor, viselor ce par irealizabile, ci acea linişte, când suflarea, până şi a pădurii, fremătând de cântec şi foşnet neîntrerupt, pare a se fi retras îngrozită în adâncurile pământului...
VV... pentru mine are o anume semnificaţie... ce încă doare...
Mulţumesc pentru muzica plăcută!
O săptămână frumoasă, destinsă!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Anonim28 noiembrie 2011 la 01:12
E de mirare cum ajung vise irealizabile sa zboare... :)
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Catalin28 noiembrie 2011 la 02:03
@ DW: multumesc! Sa va bucurati de o saptamina linistita.
@ M.: fiecare autor cu viziunea lui...; fiecare vis cu ariple sale; cele cu aripi plapande nu ajung la destinatie, devenind irealizabile...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
.28 noiembrie 2011 la 10:08
timpul in vis in general se dilata, adica "trece mai greu"... rata de dilatare depinde de la vis la vis si de la om la om...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri