Pe picior greșit...

Se mai întâmplă să aud că vorbește cineva la televizor.
Tresar: o voce cunoscută se referă la comuniști și la Al Doilea Război Mondial (1939-1945).
Mă uit pe sticlă: este un profesor universitar, specializat în istorie medie universală.
Față de anii când destinele noastre s-au intersectat la examenele de istorie medie, profesorul a mai îmbătrânit o idee, având ceva mai multe kilograme și ceva mai puțină podoabă capilară.
Nu m-a deranjat că medievistul  a vorbit la o emisiune de televiziune despre un eveniment de istorie contemporană. Dacă omul a fost invitat la o televiziune de rangul al doilea ar fi fost păcat să refuze o plimbare la ceas de seară.
Deranjant a fost însă altceva în discursul domnului respectiv.
Însă, pentru a se înțelege mai bine cu ce anume a greșit istoricul medievist ne mai întoarcem o idee în timp.
Prima oară când am ajuns în aula facultății de istorie a Universității din București, anul universitar a fost deschis de Alexandru Vulpe, istoric și mebru corespondent al Academiei Române. Domnia sa ne-a relatat despre un citat din istoria antică, menționând că prima parte a acestuia are un sens pozitiv, iar a doua parte, deși se referă la același popor, are un înțeles profund negativ. Plecând de la acest citat, folosit trunchiat de mulți istorici - doar în formularea pozitivă - academicianul Vulpe ne-a transmis un îndemn de valoare nobilă: "Să spuneți întotdeauna adevărul din punct de vedere istoric, oricât de dureros ar fi el, fără să scoateți din context!".
Revenind la istoricul medievist: dumnealui a afirmat la o oră de maximă audiență că, la 22 iunie 1941, atunci când mareșalul Antonescu a rostit celebra frază: "Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!", România a realizat un act de agresiune la adresa U.R.S.S. "potrivit dreptului internațional".
Însă, afirmația istoricului medievist a fost făcută dintr-o perspectivă cu ochelari de cal.
Ceea ce "a uitat" invitatul TV a fost faptul că unirea Basarabiei și Bucovinei cu Vechiul Regat, în 1918, s-a realizat în baza principiului autodeterminării națiunilor, un element de drept internațional, și nu prin ocuparea abuzivă a acestora.
În fond, mareșalul Antonescu, prin ordinul amintit, a ordonat eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord  - "Desrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre" - ocupate de armata sovietică în anul 1940.
Niciunul din politicienii de marcă ai României - Maniu, Brătianu, Mihalache - nu au contestat războiul dintre Prut și Nistru, solicitându-i mareșalului Antonescu să oprească ofensiva numai în momentul în care armata română a atins linia Nistrului.
Chiar și de la Cotroceni, președintele contestat, suspendat, legal/ilegal sau demis a afirmat fără rețineri că ar fi dat ordinul mareșalului Antonescu...
Probabil că dacă ar mai fi avut 30 de secunde la dispoziție, istoricul medievist, prin prisma dreptului internațional, ar fi legitimat și faptul că cei peste 50.000 de basarabeni care au fost deportați, înfometați sau exterminați de sovietici, începând cu anul 1940, și-au meritat soarta...