sâmbătă, 12 martie 2011

Raza de soare...


Am fost atentă,
în balansul mărginit de două linii albe,
urmărind razele soarelui
până când şansa mi-a surâs...



   
Kenny G. - The joy of life




rupând, numai pentru mine,
o rază de soare...
şi lăsându-le pentru voi
pe toate celelate.
Cu siguranţă că le veţi putea prinde...
privindu-vă apoi sufletul de copil.


8 comentarii:

  1. ... ce satisfacţie molipsitoare ... frumos ai susprins-o, bravo

    RăspundețiȘtergere
  2. si intr-o zi uitand ca e copil,isi plateste sansa daruind o ultima raza de soare...simtindu-si inima plina de lacrimi in locul razei si asa constata omul ca nu mai e copil.
    citeam azi pe un blog:omul ia prea in serios ceea ce este doar o joaca ce nu-si mai aminteste ca se numeste asa,deoarece nu mai crede ca-i un copil.
    da,e o sansa de a fi copil...dar asta este doar cand ne dam seama ca putem sa ne fim si parinti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Îmi sunt copil, îmi sunt părinte. Ambele ipostaze la fel par să mă-ncânte! Copilăria nu-i numai voioşie, cu sufletu-alergând pe trepte-n sus, spre o eternă bucurie. Îşi are lacrimile-i calde, mustind de neputinţă, dar ştie să-şi clădească din ele-a sa voinţă de-a trece mai departe, cu plete-nvolburate peste "azi nu se poate!", visând la mâine ce le-o putea pe toate! Şi-apoi, părinte fiindu-mi, o ocrotesc cu drag, pentru că numai ea Speranţa mi-o poate-aduce-n prag... Încerc, ba, uneori, chiar îmi şi reuşeşte, să trec prin viaţa aspră săltând ... copilăreşte! Mi-e faţa prea brăzdată de lacrime şiroi, pun zâmbet de copilă, uitând de trist-de-ploi. Când veselă copilă, când suflet grijuliu, nu v-aş putea răspunde ce mi-aş dori să fiu...

    Mulţumesc, Cătălin! M-am ... servit şi din postarea ta cu un mănunchi întreg de raze. Atât de frumos ai prins-o! (nu te mai întreb cu ce ai ... făcut-o să stea la pozat, răspunsul ce l-ai da mi-e cunoscut deja!) Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
  4. e frumoasa foc, sau tu ai surpins-o frumos?:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Cred ca n-am fost niciodata copil. E asa trist...

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Vera: nemuritoare...
    @ Cristian: dar sunt prea jos leagănele...
    @ Toteu: şansa fiecăruia...
    @ Daniela: vremea a fost de vină...
    @ Monica: aşa este ea...
    @ Calator spre infinit: ...călăuză în noapte...
    @ QED: după amintiri...se pare că ai fost...

    RăspundețiȘtergere