Când soarele se cufundă în iarnă...

De atât de multe ori
Soarele ne-a lăsat
Să atingem infinitul,
În mod repetat.

Cu timpul, timpul ne-a uitat
La o margine de lume,
Încurcați în zâmbete
Și desenând șarade...

Când îngerii iubesc zăpada...

Women at work...

Preocupări...

Pe drumul către soare...

Sufletele noastre
S-au rătăcit pe drumul către soare,
Rămânând suspendate în macaraua timpului,
Ce iluzii construiește...

Uscătoria improvizată...

Când Poliția Rutieră este vigilentă...

Georgel își conduce mașina pe o stradă din București.

La un moment dat, o femeie aflată la marginea trotuarului are intenția de a traversa strada.

Georgel nu oprește și își continuă deplasarea.

Peste 100 de metri, un polițist nervos sare din mașina pe care o are în dotare și îi face semne lui Georgel să oprească.

Georgel se conformează, iar polițistul îi cere să-i prezinte actul de identitate, permisul,  talonul și RCA-ul mașinii.

Urmează un dialog între polițist și Georgel, esența fiind că șoferul a încălcat prevederile Codului Rutier:

-             - Știți ce ați făcut, întreabă polițistul?

-             - Ce am făcut, răspunse mirat Georgel?

-             -  Nu ați acordat prioritate de trecere unui pieton care dorea să taverseze!, răspunse omul legii.

-             -   Și unde s-a aflat locul cu pricina?

-             - Cum unde? La 100 de metri în spatele dumneavoastră!

-             - Dar, acolo nu este o trecere de pietoni marcată și niciun indicator care să semnalizeze o trecere de pietoni!

-             -  Toată lumea care trece pe aici știe că este de notorietate că acolo este o trecere de pietoni! Veți fi amendat și vi se va suspenda permisul de conducere pentru o perioadă de 30 de zile! Aveți obiecțiuni?

-             - Da! Vă rog să notați în procesul verbal: Trecerea de pietoni are marcajul șters integral și nu este marcată cu niciun indicator, care probabil este căzut.

Georgel contestă procesul verbal în instanță. Între timp solicită în scris Poliției Rutiere să-i confirme că pe strada respectivă, în locul în care s-a constatat contravenția, trecerea de pietoni are marcajul șters și nu este marcată cu niciun indicator. Răspunsul Poliției Rutiere nu lasă loc de interpretări: trecerea de pietoni are marcajul șters și nu este marcată cu niciun indicator.

În instanță, Georgel este muștruluit de judecătoare:
    - Toți veniți în instanță și cereți să vi se transforme amenzile poliției în avertisment. Credeți că aveți dreaptate?
   - Doamnă judecător, trecerea de pietoni avea marcajul șters, iar indicatorul nu exista, fiind probabil căzut, se apără Georgel.
    - Dar de unde știți dumneavoastră că indicatorul nu a căzut după ce ați trecut de el ?, insistă judecătoarea...
   - Doamnă judecător, în înscrisurile depuse la dosar, Poliția Rutieră confirmă că trecerea de pietoni avea marcajul șters și că nu exista indicator care să o semnalizeze.
   - În adresa Poliției Rutiere nu se menționează data de la care este șters marcajul trecerii de pietoni, iar indicatorul este căzut. Acțiunea dumneavoastră nu se admite!

Georgel face recurs, însă Tribunalul menține decizia primei instanțe.

Din cauza unei treceri de pietoni, Georgel devine pieton și are buzunarele mai ușoare...

PS Caz real 100 %

Running for help...

Un joc de șah încâlcit...

Doamnă,
Te salut din noapte,
Când liniștea gândurilor
Seamănă cu o catedrală,
Iar ideile se limpezesc
Aidoma izvoarelor de munte...

Lumea oamenilor obosiți...

Be where the action is!

Another day for my soul...

Greutăți cotidiene...

Minut după minut,
Zilnic,
Gânduri și idei ne macină sufletele,
Iar sacul greutăților cotidiene
Volumul își sporește,
Până când tâmplele
Împrumută din nuanța zăpezii...

Când lumea devine prea mică...

Acolo, cândva,
Sub curcubeu
Alergam după puful de păpădie
Și încercam mirați să prindem tainele lumii...

Citius, Altius, Fortius!

Să mai și lucrăm...

When God drawn the sky

Suntem doar noi doi,
Iar cerul ne sărută ochii cu zăpadă...
Eu mă uit la ea,
Iar ea se uită prin mine
Și începem să  vorbim în termeni apocaliptici.
Într-un final îi parastisesc o banală șaradă:
Să nu uite că, și fără să vrea,
A repetat ceea ce i-au făcut înaintașii lui Vam:
M-a transformat într-un om cu inima arsă.
A doua zi reîmpărțim din priviri, efemer, cerul acoperit cu zăpadă.
Eu nu am uitat nimic,
Iar ea, elocuéntă, nu mai știe despre ce s-a palavragit...

Iarna ghioceilor...

Momente în timp...

Dancing with the snow...

 

Când oamenii se amuză de capriciile iernii:
- Doamnă, sunteți o vitează!
- Da, da! Sunt ca Evenences!

Echilibru...

Cotidiene mirări...

Sezoniere ocupații...

Greutăți cotidiene...

Unde-s doi...

Prestige orchestra...

Lumea pașilor pierduți...

Locuri de parcare...

Băuturi de sezon...

Valul înghețat...