Cască de erou

-->

 În octombrie 1944, doi militari români au fost împuşcaţi mortal, în localitatea Cioncheşti (judeţul Satu Mare), în timp ce luptau pentru eliberarea Transilvaniei. Mormintele celor doi eroi au fost amenajate, în 1944, în curtea bisericii romano-catolice din localitate. După spusele lui Pomneanu Ion, care avea 12 ani în 1944, martor al evenimentelor de atunci, „cei doi militari au fost împuşcaţi aici, unul acolo –  arată cu mâna spre drumul din dreapta bisericii, n.a. –, iar altul acolo – arată în partea din stânga bisericii , n.a.–. Au fost aduşi amândoi aici, înfăşuraţi în mantale şi aruncaţi acolo. Slujba a fost ţinută de un preot militar. Militarii au fost necunoscuţi şi aşa au rămas. Căştile de pe cele două cruci sunt ale lor, şi au rămas acolo de atunci“.

Am postat numai imaginea unei singure căşti, deşi am şi alte fotografii de ansamblu, din cauză că celelalte, cred eu, nu sensibilizează.

Per ansamblu, două concluzii se desprind din imaginea alăturată:

1. Eroii români sunt cinstiţi cum se cuvine în localitatea Cioncheşti.

2. În Transilvania nu se fură ca în sudul ţării. Vă puteţi imagina cât ar fi rezistat cele două căşti în Bucureşti, de exemplu, unde nu există cartier în care cel puţin o SRL să nu colecteze fier vechi?

PS pentru cei care încearcă să spună că Bucureştiul nu este aşa: în cimitirul Sf Vineri s-a furat, mai anii trecuţi, o ditamai statuia din bronz, dedicată de o văduvă soţului său, căzut la datorie în Campania din 1941. Şi, gândiţi-vă, de bine de rău, cimitirul are personal care îi asigură paza...