vineri, 26 octombrie 2012

Universul pelerinajului la moaștele Sf. Dumitru...


Drumul începe cu un mic ajutor...

Mâinile se dotează cu busuioc...

 Cu numai un leu se poate cumpăra un fir de crizantemă, în cazul în care busuiocul pare prea mic...

 Așteptarea durează cam nouă ore...

După orele de așteptare se ajunge la moaște...

Cei care pleacă sunt miruiți...

Persoanele cu dare de mână nu uită de cutia milei...

Se stă apoi la rând la prescură...

Oamenii smeriți mai primesc de la biserică pâine și sarmale, dar pentru asta se stă la un alt rând.

 La plecare se aprind lumânări,  la vii sau la morți...

 Că nu au fost probleme cu pelerinii se poate observa după mimica jandarmilor...

La coborârea Dealului Mitropoliei, credincioșii primesc apă sau ceai de la Crucea Roșie Română.



13 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Elementul care a creat unitatea în ultima mie de ani...

      Ștergere
    2. Credinţa înseamnă simţire şi trăire. Umilinţa nu mai este credinţă ci bătaie de joc. Un preot nu face apropierea de divinitate mai scurtă. Ce ai tu în inimă face asta.

      Ștergere
    3. Credința a născut Cruciadele, a ars oamenii pe rug, i-a pus să cumpere penitențe...

      Ștergere
  2. o fi credinta-n Dumnezeu ?!...in minuni ?!.. o fi "foamea" ???!!!
    superba serie !!!!!!!!!!! ai redat perfect "evenimentul"...am vazut aseara si la tv...fumau langa gard si primeau pachete de la tiganii care faceau milostenia...
    cred ca-i trist...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fost mult mai aglomerat decât anul trecut...

      Ștergere
  3. o fi fost mai aglomerat ca anul trecut insa bataia pe pomana a ramas aceeasi....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu există oameni pentru cât poate da de pomană biserica ortodoxă ;)

      Ștergere
    2. Despre biserica catolica putem spune acelasi lucru chiar mai mult....insa nu se vad imbranceli...

      Ștergere
  4. Răspunsuri
    1. Picături de apă din universul unei lumi ale cărei suflete își caută speranța...

      Ștergere
  5. Catalin, ai surprins frumos evenimentul. Motivele pentru care fiecare a fost acolo nu trebuie judecat si ai evitat cu gratie subiectul. Dupa atatia ani de comunism si alti 20 de capitalism salbatic, oamenii nu stiu cum sa se comporte intr-un pelerinaj: unii se imbrancesc, altii fumeaza si se cearta, multi insa stau umili (nu umiliti). Fiecare e manat de durerile si grijile lui. E bine ca in situatiile astea sa nu judecam pe nimeni. Multumesc pentru poze, mi-au adus aminte de studentie.

    RăspundețiȘtergere