Bernward Koch - Evoking Wonder
Nu va mai dura mult
Şi vei obosi,
Deşi colorezi totul în galben
Fără să ierţi nimic.
În scurt timp,
Vei ocupa locul de pe bancă,
Lăsând scena liberă
Celei ce va folosi tuşe reci.
Specialista de neegalat în a ne îngheţa inimile
Va alunga parfumul de tei din sufletele noastre,
Îndreptându-ne privirile spre locul în care
Primul tunet va sparge monotonia cerului,
Iar curcubeul vieţii va lua un nou start.
se intorc soaptele reci ale iernii...strop cu strop.
RăspundețiȘtergerela tara e mireasma lemnului ars.:)
mai ramane sunetul pasilor pe zapada.
ne pacaleau cand eram mici,ca toamna se lupta cu iarna...
si...cum sa oboseasca cu mireasma anotimpurilor ce patrunde in casa.e aceeasi calatorie,in acelasi spatiu.
RăspundețiȘtergereasa ca e de inteles ca rotile atentioneaza doar mobilitatea(elasticitatea firii)...
fulgerele inca ne mai sparg piepturile sa vada ce-i in ele...
RăspundețiȘtergereImaginea aceasta e absolut geniala!
RăspundețiȘtergeresuperba imaginea....si totusi pe unde ai umblat?
RăspundețiȘtergereSa nu spui pe unde ai umblat!
RăspundețiȘtergereWow, banca asta....ma dor picioarele! Zici ca pe ea sade cea care ne ingheata inimile? Ma mai gandesc daca ma asez!
@ Toteu: dacă nu şi-au instalat centrale termice :p
RăspundețiȘtergere@ Erys: cineva ştie...:)
@ Vera: două dreptunghiuri, două cercuri şi câteva linii...
@ Geanina: vrei să mergi şi tu?
@ Dreamer: ieri am fost într-o pădure, iar astăzi am fost la Palatul Parlamentului...
Ce frumoasa compozitie!
RăspundețiȘtergereCulorile o fac aşa...
RăspundețiȘtergereSi daca intr-un asemenea spatiu oboseala e doar un gand de mult uitat?
RăspundețiȘtergere@ Ionescu: intervine pauza tehnologică :)
RăspundețiȘtergere