Perfidă vrajă strică desfăcutul, Reconstruiește din cenușă focuri, Croiește zdrențe și lipește cioburi. Cât mai rezistă inima la jocuri ?
(Ana Kos, Răzbunare)
Simt zbătându-se în mine cuvintele Și-mi aud gândurile încercând să scape Inima galopează șchiop spre nicăieri Împiedicându-se de toate gardurile.
(Ana Kos, Baba-Oarba)
Te chem la rugăciune Cu clopote ce-mi sună dezacordat în piept Slujba de noapte Ți-o vestesc cu sunet de toacă Bătându-mi cu degetele în tâmple Măsura gândurilor Și a chemărilor care nu te ajung.
(Ana Kos, Vis profran)