luni, 4 iulie 2011

Aripi de fluture...













   
Dance of the piano



13 comentarii:

  1. cu soarele acela in centru,forta de plutire este garantata.

    RăspundețiȘtergere
  2. ce fain,poate soarele nici nu se culca,ci...patrunde...intr-o alta lume,in visul acelor aripi.

    RăspundețiȘtergere
  3. și cel care a prins fluturele are aripi de înger?

    RăspundețiȘtergere
  4. @ Toteu: soarele îşi scrie povestea...
    @ Vera: l-a prins o fată; o vei vedea mâine...

    RăspundețiȘtergere
  5. Frumos, interesant este apusul... te cucereste. Aripile fluturelui tau nu par a fi arse, are puterea de a zbura mai departe...

    RăspundețiȘtergere
  6. Eeei, zboara mai ... intr-o aripa, sau una-i mai tanara, alta e cu mai multa experienta. Se poate si-asa. (m-am rupt putin din si de toate).

    RăspundețiȘtergere
  7. culori inegale? si mai fain!;)
    acesta-i farmecul naturii:jocul masurii.

    da,patruns in vis...vezi "doar" poveste.adevarul e ca, aceasta e senzatia:"de poveste";chiar daca uneori esti constient ca scrii visul...zici ca mai e inca cineva caruia sa-i istorisesti.

    RăspundețiȘtergere
  8. @ DW: evadare din cotidian...
    @ Toteu: niciodată aceleaşi...

    RăspundețiȘtergere
  9. Hmmm dincolo de aparente ...un taram de basm , iar dansul....minunat !

    RăspundețiȘtergere